Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. manège)
1. loc acoperit sau deschis care servește pentru antrenament la călărie și pentru dresajul cailor.
2. arenă unde sunt prezentate la circ numerele cu animale dresate.
3. dispozitiv rudimentar cu ajutorul căruia un cal antrenează anumite mașini agricole.
4. dresaj, antrenament al cailor.
5. (fig.) tertipuri, uneltire.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. carrière)
1. profesie pe care o îmbrățișează cineva și care, de multe ori, se poate parcurge gradual; ocupaţie.
2. poziţie în ierarhia socială şi profesională, în societate; situaţie bună.
3. (fig.) cursul vieții, timpul în care cineva exercită o slujbă sau o sarcină.
4. (fig.) drum, cale (a unei idei, literaturi etc.)
5. mare manej de echitaţie în teren descoperit; terenul pe care poți alerga un cal fără să-și piardă răsuflarea.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. contre-galop)
1. mers în manej circular, când calul galopează pe piciorul stâng, în loc de cel drept, sau invers.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. passage, it. passaggio, germ. Passage)
1. spațiu (acoperit) rezervat numai pietonilor pentru a trece dintr-o stradă în alta.
2. încrucișare a unui drum cu o cale ferată, a două drumuri sau a două căi ferate.
3. trecere fără oprire a unui tren printr-o stație de cale ferată.
5. fragment (mai lung) citat dintr-o altă lucrare.
6. frază melodică a unei compoziții.
7. migrațiune periodică a păsărilor.
8. (echit.) alură a calului constând într-un trap scurt, mai cadențat și mai elevat.
9. spațiu al manejului în care se execută acest mers.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. volte)
1. mișcare în cerc făcută de un călăreț cu calul într-un manej.
2. (fig.) schimbare (bruscă) de atitudine.
3. (scrimă) mișcare pentru a para o lovitură a adversarului.
4. schimbare de direcție a unei nave.
5. buclă de fixare a capătului unei parâme.