Rezultate secundare (Manufacturier.):
Parte de vorbire: adj., s.m.f.
Origine: (fr. manufacturier)
1. adj. care ține de manufactură, privitor la manufactură; producător de manufactură (ex. produs manufacturier).
2. unde se regrupează multe manufacturi (ex. centru manufacturier).
3. perioada ~ă = perioada de timp în care a predominat manufactura.
4. s.m.f. proprietar al unei manufacturi; lucrător într-o manufactură.
Parte de vorbire: adj., s.m.f.
Origine: (fr. manufacturier)
1. adj. care ține de manufactură, privitor la manufactură; producător de manufactură (ex. produs manufacturier).
2. unde se regrupează multe manufacturi (ex. centru manufacturier).
3. perioada ~ă = perioada de timp în care a predominat manufactura.
4. s.m.f. proprietar al unei manufacturi; lucrător într-o manufactură.
Parte de vorbire: s.m. (învechit)
Origine: (manufactură)
1. producător de obiecte manufacturate; manufacturier.
Parte de vorbire: adj. (învechit)
Origine: (manufactură + [-i]al)
1. care ține de manufactură; manufacturier.
2. referitor la manufactură; manufacturier.
3. care produce manufactură; manufacturier.
4. (var.) manufactorial, manufactural, manufaptural.