ascidie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. ascidie)

Polycarpa aurata - ascidie (2006)

1. (zool.) animal marin cu corpul tubular, în formă de sac, roșu-aprins și transparent, fixat în zona litorală nisipoasă.
2. (la pl.) (zool.) clasă de animale marine inferioare, cu corpul în formă de sac.
3. (bot.) frunză transformată prin sutura marginilor laminei, în formă de urnă, cornet sau săculeț; organ în formă de urnă (capcană) din frunzele unor plante carnivore.
4. (var.) (înv.) ascidiu.

cheilorafie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. chéilorraphie)

1. (med.) procedură de chirurgie plastică și reconstructivă care constă în îmbinarea și fixarea marginilor unei plăgi sau incizii pe buze, cauzate de obicei de un traumatism sau de o malformație congenitală; sutură a unei buze.

crestoscopie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (creastă + -scopie)

1. metodă de examinare microscopică a traseului marginilor unei creste papilare în scopul descoperirii formelor particulare identificatoare, în criminalistică.

divaricație

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. divarication)

1. lărgire, depărtare a marginilor unei răni.

eye-liner

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (engl. eye-liner)

1. creion colorat utilizat la machiajul ochilor pentru conturarea marginilor pleoapelor.

fațeta

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. facetter)

1. a șlefui, a tăia în fațete (pietre prețioase).
2. (poligr.) a prelucra un clișeu, o piesă de stereotipie prin teșirea marginilor sau scobirea în ele a unui șant, spre a fi fixat pe un suport.