Parte de vorbire: s.f.
Origine: (lat. marmor, it. marmore)
1. rocă calcaroasă cristalină, care se poate ciopli și lustrui, întrebuințată mai ales la lucrări de sculptură și în arhitectură.
2. bucată de marmură prelucrată (statuie, element de arhitectură etc.).
3. (expr.) a rămâne de ~ = a rămâne împietrit, încremenit de spaimă, de uimire etc.; a înmărmuri.
4. (expr.) a fi de ~ sau a fi rece ca o ~ (sau ca ~a) = a fi insensibil, a nu se tulbura de nimic, a rămâne rece la toate.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. acrolithe)
1. statuie cu extremităţile din piatră sau marmură, iar corpul din alt material.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (it. alabastro, lat. alabastrum)
1. ghips, cu aspect de marmură, din care se fac obiecte de artă şi ornamentaţii.
2. (pex.) obiecte din alabastru.
3. (bot.) boboc sau mugure floral.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. carrière)
1. loc din care se extrag materiale de construcție (piatră, marmură, nisip, minerale nemetalice).
Parte de vorbire: s.
Origine: (it. cipollino)
1. rocă metamorfică din marmură albă conţinând straturi de mică albă sau alte minerale cristalizate.
2. motiv decorativ din flori, frunze, fructe, împrumutat de la porţelanurile japoneze.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. colonne)
1. stâlp cilindric de piatră, marmură etc. destinat să susţină un antablament.
2. formaţie cu aspect de stâlp apărută în peşteri prin unirea unei stalactite cu o stalagmită.
3. ~ vertebrală = şira spinării.
4. parte dintr-un catarg care iese deasupra punţii.
5. masă a unui fluid care ia formă cilindrică atunci când este închisă într-un tub sau când ţâşneşte cu putere dintr-o conductă.
6. secţiune verticală a unei pagini tipărite sau manuscrise.
7. rubrică (într-un formular, într-un registru etc.).
9. denumire a mai multor aparate în chimie şi în industria chimică, dintr-o manta verticală, cilindrică, de metal etc., conţinând materiale absorbante, filtrante etc.
10. convoi de oameni, animale, vehicule, nave, care merge rânduit în şiruri paralele în adâncime.
11. ~a a cincea = grup de trădători în slujba duşmanului, care organizează diversiuni, acte de sabotaj etc. pentru a dezorganiza spatele frontului.
12. (cinem.) ~ sonoră = ansamblu de sunete care însoţeşte imaginile unui film.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. dalle)
1. placă de formă geometrică regulată, din piatră, marmură, beton etc., folosită la pardoseli, pavaje sau la căptuşirea zidurilor.