Dictionar

martie

Parte de vorbire:  s.m.  
Etimologie: (lat. Martius mensis „luna lui Marte”, zeul roman al războiului)

1. a treia lună a anului gregorian situată între februarie și aprilie, care are 31 de zile, marcată de echinocțiul de primăvară; (înv. și pop.) marț, (pop.) mărțișor, (înv.) germănar.
 

echinocțiu

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (lat. aequinoctium, fr. équinoxe)

1. fiecare dintre cele două momente ale anului (21 martie și 23 septembrie), în care Soarele se află pe traiectoria ecuatorului celest și când ziua este egală cu noaptea.
 

germinal, -ă I

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. germinal)

1. referitor la germen.
2. s. n. a șaptea lună în calendarul republican francez (21 martie - 18 aprilie).
 

ide 1

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. ides, lat. idus)

1. a cincisprezecea zi a lunilor martie, mai, iulie și octombrie și a treisprezecea a celorlalte luni din calendarul roman.
 

Matronale

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (lat. matronalia)

1. sărbătoare care se celebra de femeile romane la 1 martie, în amintirea luptei dintre romani și sabini.
 

none

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (lat. none)

1. nume dat zilei a șaptea din lunile martie, mai, iulie și octombrie și zilei a cincea din celelalte luni în calendarul roman.
 

ventose

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. ventôse)

1. (istorie) luna a șasea a calendarului republican francez (19 februarie - 20 martie).