acupla

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. accoupler)

1. (tr.) a uni două lucruri împreună; a cupla.
2. (tr., refl.) (despre animale) a pune împreună masculul și femela astfel încât să se reproducă; a (se) împerechea.
3. (refl.) (despre oameni) a avea relații sexuale; (fig.; despre oameni) a forma un cuplu, o pereche.

hamadrias

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. hamadryas)

1. maimuță cinocefală din familia pavianilor, trăind în cete în nord-estul Africii și în Pen. Arabică, la care masculul poartă o frumoasă mantie de blană argintie care îi acoperă umerii.
2. naja de India.
3. fluture danaidă din sud-estul Asiei.

mulard

Parte de vorbire:  s.m.  
Etimologie: (fr. mulard)

1. (zool.) rață hibridă, obținută prin încrucișarea dintre masculul de rață leșească și femela din rața comună.

sex

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. sexe, lat. sexus)

1. ansamblu de caracteristici morfologice și fiziologice care diferențiază organismele animale și vegetale în masculi și femele.
2. fiecare dintre cele două categorii de oameni și de animale astfel diferențiate.
3. (la animale) ansamblu de caractere fizice (identice sau similare cu cele ale oamenilor) care diferențiază, la o specie, indivizii masculi și femeli și care permit reproducerea.
4. (la animale) ansamblu de caractere corporale externe care diferențiază masculul și femela.
5. (la animale) organe de reproducere.
6. (la plante) ansamblu de caractere care disting organele sau elementele de reproducere mascule (anterele, anteridiile etc.) și femele (pistilele, ovarele etc.) sau plantele care poartă aceste organe.
7. (la om) ansamblu de elemente celulare, organice, hormonale etc., care diferențiază bărbații și femeile și care le permit să se reproducă.
8. (la om) conformație specifică care face posibilă distingerea bărbatului și femeii prin semne fizice externe (caracteristici sexuale primare și secundare).
9. (la om) organele genitale externe implicate în actul sexual și procreație (penis și testicule; vulva).
10. (prin anal.) ceea ce evocă diferențele morfologice ale bărbatului și femeii, masculului și femelei (ex. desenul este sexul masculin al artei…).
11. calitatea masculinității sau feminității atribuite unui individ în conformitate cu un set de criterii fizice, psihologice, comportamentale, sociale (ex. slăbiciunea sexului ei).
12. (prin anal.) ceea ce evocă diferențele mentale dintre bărbat și femeie.
13. (mai ales la pl.) toate persoanele aparținând aceluiași sex.
14. ceea ce este relativ la relațiile carnale ale sexelor, la activitatea sexului ca organ al plăcerii; erotism, libidou, senzualitate.
15. (fam.) raport sexual; act sexual; împerechere; sexualitate.
16. al doilea ~ = sex feminin, feminitate, condiție a femeilor.
17. al treilea ~ = homosexualitate.
18. ~ul tare (sau viril) = bărbații.
19. ~ul slab (sau frumos) = femeile.
20. ~ legal = sex care este declarat la naștere și care apare în registrul stării civile.
21. fără ~ = fără un semn exterior vizibil de masculinitate sau feminitate.

viril, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. viril, lat. virilis)

1. care aparține sexului masculin; specific bărbatului sau masculului; de bărbat, bărbătesc; (prin ext.) viguros, plin de vitalitate.
2. care prezintă calitățile stereotipe care sunt atribuite în mod tradițional bărbatului (activ, energic, curajos).
3. care are un comportament sexual, un instinct sexual dezvoltat normal.
4. (despre un bărbat) apt pentru dragoste fizică.
5. (antonime) efeminat, feminin, impotent.

porc

Parte de vorbire:  s. m.  
Etimologie: (lat. porcus)

1. mamifer omnivor, cu capul de formă conică și cu botul alungit, cu corpul acoperit cu păr aspru, scurt și relativ rar, care este domesticit și crescut pentru carnea și grăsimea lui; (în special) masculul adult al speciei.
2. ~ sălbatic (sau mistreț) = mistreț.
3. (prin restr.) carne de porc.
4. ~ proaspăt = carne de porc proaspăt ucis, nici sărată, nici afumată.
5. ~-spinos (sau -ghimpos) = (la pl.) gen de mamifere rozătoare, sălbatice, de talie mijlocie, cu spatele și părțile laterale acoperite de spini lungi; (și la sg.) animal care face parte din acest gen.
6. ~-de-mare = pește marin de culoare neagră, cu corpul acoperit de solzi ascuțiți, veninoși.
7. epitet depreciativ pentru un om obraznic, grosolan, nerușinat, josnic, ticălos.
8. (fam.) persoană a cărei murdărie, comportament fizic, atitudine morală sau intelectuală trezește un dezgust profund.
9. (expr.) ~ de câine = om de nimic, netrebnic, ticălos.
10. (expr.) a tăcea ca ~ul în păpușoi (sau în cucuruz) = a tăcea prefăcându-se că este preocupat de altceva, pentru a nu răspunde la aluzii sau la învinuiri.
11. (expr.) a mâna ~ii la jir = a sforăi tare în somn.
12. (expr.) n-am păzit (sau n-am păscut) ~ii împreună, se spune cuiva pentru a-i atrage atenția că își permite gesturi de familiaritate.
13. (expr.) a îngrășa ~ul în ajun = a încerca (zadarnic) să recupereze în ultimul moment timpul pierdut.
14. (expr.) a face (pe cineva) albie (sau troacă) de ~i = a certa (pe cineva) foarte tare; a batjocori cu vorbe grele.