Dictionar

Rezultate secundare (Medic,):

Medic 1

Parte de vorbire: s.
Origine: (lat. medicus)

1. persoană care profesează medicina; doctor.


MEDIC-, MEDICO-

Parte de vorbire: prefix
Origine: (fr. médic/o/-, cf. lat. medicus „medic”)

1. „medic(ină), medical”.


Medic-cetățean

Parte de vorbire: s.m.
Origine: (medic + cetățean)

1. medic interesat de activitatea obștească.


Medical, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. médical)

1. referitor la medic(ină).

2. concediu ~ = concediu de boală; gimnastică = sistem de exerciţii metodice de gimnastică având ca scop corectarea diferitelor defecte fizice sau fiziologice.


Medicalizare

Parte de vorbire: s.
Origine: (după fr. médicalisation)

1. dezvoltare de structuri medicale.


Medicament

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. médicament, lat. médicamentum)

1. substanţă pentru prevenirea, ameliorarea sau vindecarea bolilor.


Acetazolamidă

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. acétazolamide)

1. medicament cu efecte diuretice, folosit în insuficienţa cardiacă, în ciroză etc.


Acetilsalicilic

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. acétylsalicylique)

1. acid ~ = pulbere albă, medicament febrifug şi analgezic, obţinută prin acetilarea acidului salicilic; aspirină.


Acologie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. acologie)

1. cunoaştere a medicamentelor pentru tratarea diferitelor boli.


Acromastită

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. acromastite)

1. (med.) termen medical care definește o inflamație la extremitatea sânului, adică a mamelonului.


Actinoterapie

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. actinothérapie)

1. tratament medical cu radiaţii luminoase (ultraviolete sau infraroșii); fototerapie.


Acupunctor

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. acupuncteur)

1. medic care practică acupunctura; acupuncturist.