Rezultate secundare (Medic,):
Medic 1
Parte de vorbire: s.
Origine: (lat. medicus)
1. persoană care profesează medicina; doctor.
MEDIC(O)-
Parte de vorbire: elem.
Origine: (fr. médic/o/-, cf. lat. medicus, medic)
Medic-cetățean
Parte de vorbire: s.m.
Origine: (medic + cetățean)
1. medic interesat de activitatea obștească.
Medical, -ă
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. médical)
2. concediu ~ = concediu de boală; gimnastică ~ă = sistem de exerciţii metodice de gimnastică având ca scop corectarea diferitelor defecte fizice sau fiziologice.
Medicalizare
Parte de vorbire: s.
Origine: (după fr. médicalisation)
1. dezvoltare de structuri medicale.
Medicament
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. médicament, lat. médicamentum)
1. substanţă pentru prevenirea, ameliorarea sau vindecarea bolilor.
Acetazolamidă
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. acétazolamide)
1. medicament cu efecte diuretice, folosit în insuficienţa cardiacă, în ciroză etc.
Acetilsalicilic
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. acétylsalicylique)
1. acid ~ = pulbere albă, medicament febrifug şi analgezic, obţinută prin acetilarea acidului salicilic; aspirină.
Acologie
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. acologie)
1. cunoaştere a medicamentelor pentru tratarea diferitelor boli.
Actinoterapie
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. actinothérapie)
1. tratament medical cu radiaţii luminoase (ultraviolete sau infraroșii); fototerapie.
Acupunctor
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. acupuncteur)
1. medic care practică acupunctura; acupuncturist.
Acutumanţă
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. accoutumance)
1. faptul de a se obişnui; adaptare.
2. (med.) proces prin care organismul devine insensibil la acţiunea unui medicament, a unei otrăvi.