Parte de vorbire: adj., s.
Origine: (lat. primarius, fr. primaire)
1. adj. inițial, de la început, originar; primordial, principal. (p. ext.) de primul grad, de bază.
2. învățământ ~ = formă de învățământ, cu caracter obligatoriu, în care se predau noțiunile elementare ale principalelor discipline; eră ~ă = paleozoic; medic ~ = medic care, prin concurs, a devenit superior medicului specialist.
3. simplu, rudimentar, simplist.
4. (despre cuvinte) primitive.
5. (ec.) sector ~ = ansamblu de activități economice producător de materii prime (agricultura și industriile extractive).
6. (med.; despre simptome) care apare în prima fază a unei boli.
7. care se manifestă brutal; care dovedește lipsă de cultură, de rafinament.
8. (despre elemente și compuși chimici) cu o singură valență satisfăcută de un anumit element sau radical.
9. s. m. reprezentant ales, cu atribuții administrative în orașe și comune.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. rétinoscopie)
1. (med.) examinare care permite medicului oftalmolog să cunoască puterea de refracție a unui ochi; schiascopie.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. visite)
1. faptul de a merge în casa cuiva din politețe, din obligație etc. pentru a-l vedea.
2. carte de ~ = a) bucată de carton pe care este scris numele cuiva; b) problemă enigmistică a cărei dezlegare se obține prin anagramarea literelor din numele dat spre a se obține un alt nume, un proverb, un titlu de carte etc.
3. deplasare a medicului la domiciliul unui bolnav pentru a-l consulta sau în saloanele unui spital pentru a examina bolnavii.
4. ~ medicală = control medical periodic care se face elevilor, soldaților, muncitorilor etc.
5. deplasare a unui colectiv la o expoziție, la un muzeu, într-o regiune etc., spre a le cunoaște.