Acvanaut, -ă

Parte de vorbire: s.m.f.
Origine: (fr. aquanaute)

1. explorator al mediului subacvatic, al adâncimilor subacvatice; aponaut, oceanonaut.

---

Alogeneză

Parte de vorbire: s.
Origine: (alo1- + -geneză2)

1. modificare genotipică datorată influenţei mediului înconjurător.

---

Aloterm, -ă

Parte de vorbire: vb.
Origine: (engl. allotherm)

1. a cărui temperatură corporală depinde de cea a mediului înconjurător.

---

Antropopatie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. anthropopathie)

1. formă de delir caracterizată prin convingerea bolnavului că în propriu-i corp coexistă fiinţe umane, pe care le simte şi cărora le percepe vocea.

2. atribuirea de însuşiri şi stări afective specific umane unor obiecte, mediului înconjurător, naturii.

3. reprezentare a divinităţii, în sistemele religioase primitive, ca o fiinţă cu sentimente şi pasiuni omeneşti; antropopatism.

---

Autogeneză

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. autogenèse)

1. capacitate a unui organism vegetal de a se reproduce prin polenul propriu.

2. teorie potrivit căreia din materia organică poate lua naştere, în mod spontan, un organism viu evoluat; generaţie spontanee.

3. concepţie în biologie care rezolvă unilateral problema dezvoltării în natura vie, absolutizând acţiunea factorilor interni ereditari şi negând cu totul acţiunea mediului.

---

Barotaxie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. barotaxie)

1. reacţie locomotorie a organismelor la modificările presiunii mediului.

---