aeroclub

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. aéro-club)

1. club în care membrii participă sau agreează sporturile aviatice.

arbore

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (lat. arbor)

1. copac.
2. ~le vieţii = a) arbore decorativ, cu tulpina piramidală şi frunze verzi, solzoase; tuia. b) (fig.) schemă reprezentând evoluţia omului de-a lungul vieţii; ~ genealogic = reprezentare grafică, ca un arbore, a legăturilor de rudenie dintre membrii unei familii sau grup de familii înrudite.
3. catarg.
4. axă care transmite o mişcare de rotaţie diferitelor organe ale unei maşini.
5. (mat.) structură de date în care fiecare conţine puncte de referinţă la celelalte.
6. (inform.) graf orientat, aciclic.

ataşat, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (ataşa)

1. adj. alăturat, alipit.
2. apropiat, devotat.
3. s. m. cel mai mic în rang între membrii reprezentanţei diplomatice a unui stat.

carbonarism

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (it. carbonarismo)

1. (istorie) principiile, practicile sau organizarea carbonarilor; mișcarea carbonarilor (membrii societăților secrete revoluționare fondate în Italia la începutul secolului al XIX-lea, adesea cu un accent patriotic și liberal).

ceremonie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. cérémonie, lat. caeremonia)

1. formalitate (de protocol) la oficierea unui act solemn; solemnitate.
2. formă exterioară a unui cult (religios).
3. ansamblul regulilor de politeţe, prescrise în raporturile dintre membrii unei societăţi, sau grupări sociale.

club 1

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr., engl. club)

1. cerc pe lângă o întreprindere, o instituţie, un sindicat etc., unde se reunesc membrii săi în timpul liber pentru activităţi cultural-educative, sport etc.
2. (în ţările capitaliste) asociaţie (politică), cerc de persoane care se întrunesc regulat într-un anumit local; localul însuşi.
3. (mar.) vergă montată pe bompresul corăbiilor mari pentru a susţine marginea de întinsură a velelor triunghiulare numite focuri.