Adeziv, -ă

Parte de vorbire: adj., s.
Origine: (fr. adhésif, lat. adhaesivus)

1. adj. (despre materiale) care stă strâns lipit.

2. (biol.; despre organe) care fixează organismul de ceva.

3. (bot.) care se lipeşte şi se uneşte prin concreştere (celulă, disc).

4. s.m. produs, natural sau sintetic, la încleierea lemnului, a metalelor, materialelor plastice etc.

5. substanţă care se adaugă la preparatele agricole antiparazite pentru o mai bună fixare a acestora pe plante.

---

Alcalii

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. alcali)

1. pl. hidroxizii metalelor alcaline.

---

Alchimie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. alchimie, lat. alchemia)

1. ştiinţă ocultă din evul mediu, care urmărea prefacerea metalelor în aur şi argint şi aflarea unui leac. („elixirul vieţii”)2. subtilitate, analiză subtilă.

---

Amoniacat

Parte de vorbire: s.m.
Origine: (fr. ammoniacate)

1. sare complexă cu amoniac a metalelor grele; amoniat.

---

Cianurare

Parte de vorbire: s.
Origine: ( cianura)

1. procedeu industrial de extragere a metalelor nobile din minereurile sărace cu soluţii alcaline de cianură de sodiu.

---

Coroziune

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. corrosion)

1. degradare chimică a metalelor sub acţiunea substanţelor de natură acidă sau bazică.

2. eroziune a suprafeţei rocilor sub acţiunea chimică a soluţiilor apoase.

3. (fig.) distrugere progresivă.

---