acatalectic

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. acatalectique)

1. (despre versuri antice) cu unitățile metrice complete.

amplexare

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (după fr. amplexation)

1. (med.) mod de investigare clinică prin palparea volumului a două regiuni simetrice ale corpului.

anaclază

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. anaclase)

1. distribuire a unei silabe lungi la două picioare metrice.

anadiploză

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. anadiplose)

1. (retorică) reluare a unui cuvânt de la sfârșitul unei unități sintactice sau metrice la începutul unității următoare (schematizată astfel _______A / A_______); geminație, reduplicație.
2. (antonim) epanadiploză.

anaforă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. anaphore, lat. anaphora)

1. procedeu stilistic constând în repetarea aceluiași cuvânt la începutul mai multor unități sintactice sau metrice; epanaforă.

analitic, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. analytique, lat. analythicus)

1. bazat pe analiză.
2. chimie ~ă = ramură a chimiei care studiază elementele componente ale substanțelor; limbă ~ă = limbă flexionară în care raporturile gramaticale se exprimă prin cuvinte izolate; filozofie ~ă = orientare care reduce filozofia la analiza mijloacelor lingvistice și conceptuale ale cunoașterii.
3. care utilizează calculul algebric și infinitezimal.
4. geometrie ~ă = ramură a geometriei care studiază proprietățile figurilor geometrice cu ajutorul calculului algebric.