Dictionar

Rezultate principale (Microbiologie):

Microbiologie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. microbiologie)

1. ştiinţă care studiază morfologia şi fiziologia microorganismelor.


Microbiologie

Parte de vorbire: Traducere
Origine:

1. LAT microbiologia

2. FR microbiologie

3. EN microbiology

4. DE Microbiologie

5. RU микробиолоrия

6. HU mikrobiológia, mikroorganizmusokkal foglalkozó tudomány


Rezultate secundare (Microbiologie):

Inframicrobiologie

Parte de vorbire: s.
Origine: (infra1- + microbiologie)

1. ştiinţă care studiază inframicrobii şi ultravirusurile; virusologie.


Bacteriologie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. bactériologie)

1. ramură a microbiologiei care studiază bacteriile.


Bacteriostază

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. bactériostase)

1. (microbiologie) acțiunea de inhibare a multiplicării bacteriilor într-un mediu determinat de un bacteriostatic.


Enucleaţie

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. énucléation, lat. enucleatio)

1. (med.) procedură chirurgicală care constă în îndepărtarea unui organ (de obicei a unui ochi); enucleare.

2. (microbiologie) îndepărtarea corpului nuclear al unei celule.

3. (livr.) actul sau procesul de explicare; explicație

4. (var.) enucleațiune.


Imunolog, -ă

Parte de vorbire: s.m.f.
Origine: (fr. immunologue)

1. specialist în imunologie, ramură a microbiologiei care studiază fenomenele imunității fiziologice.


Inframicrobiolog, -ă

Parte de vorbire: s.m.f.
Origine: (inframicrobiologie)

1. specialist în inframicrobiologie, ramură a biologiei care studiază inframicrobii; virusolog.


Microbiolog, -ă

Parte de vorbire: s.m.f.
Origine: (fr. microbiologue)

1. specialist în microbiologie, știință care se ocupă cu studiul microorganismelor; microbiologist.