Rezultate secundare (Migraţie):
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. émigration, lat. emigratio)
2. situaţie, stare a celui emigrat.
3. timpul cât cineva emigrează.
4. totalitatea persoanelor emigrate într-o anumită perioadă din aceeaşi ţară.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. immigration)
1. imigrare; situaţie a celui imigrat.
2. totalitatea imigrărilor dintr-o anumită perioadă.
Parte de vorbire: s.
Origine: (engl. inter-migration)
1. (biol.) migraţie a două populaţii, una luând locul celeilalte.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. transmigration, lat. transmigratio)
1. concept de teologie și de filozofie metafizică conform căruia, după moarte, sufletul părăsește trupul și își găsește un nou înveliș sau formă de existență; metempsihoză, transmigrare.
2. (înv.) migrație în altă țară; emigrare.
3. (var.) (înv.) transmigrațiune.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. anaphorèse)
1. migraţie a soluţiilor coloidale spre anod sub acţiunea curentului electric.
Parte de vorbire: sufix
Origine: (fr. -phorèse, cf. gr. phoresis „deplasare, împrăștiere, transport”)
1. „împrăștiere, diseminare, migrație, deplasare”.
Parte de vorbire: s.
Origine: (engl. inter-migration)
1. (biol.) migraţie a două populaţii, una luând locul celeilalte.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. métempsycose)
1. concepţie religioasă potrivit căreia sufletul ar parcurge mai multe existenţe, reîncarnându-se succesiv; transmigraţie.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. métensomatose)
1. (rel.) transmigraţie a unui corp în altul.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. transmigration, lat. transmigratio)
1. concept de teologie și de filozofie metafizică conform căruia, după moarte, sufletul părăsește trupul și își găsește un nou înveliș sau formă de existență; metempsihoză, transmigrare.
2. (înv.) migrație în altă țară; emigrare.
3. (var.) (înv.) transmigrațiune.