Rezultate principale (Minge):
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (sl. męčĭ)
1. obiect sferic (rar ovoidal), de diverse dimensiuni și greutăți, confecționat din cauciuc, piele, celuloid, material plastic etc. (umplut cu aer), care se folosește în diferite jocuri (sportive), în gimnastica medicală etc.; balon.
Rezultate secundare (Minge):
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. accrocher)
1. a agăţa, a prinde din mers.
2. a intercepta mingea în aer, la fotbal.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. engager)
1. tr., refl. a (se) încadra într-un loc de muncă.
2. tr. a contracta un angajament.
4. a atrage după sine o obligaţie, o răspundere.
5. a antrena într-o acţiune, într-o discuţie.
6. refl. a se obliga la ceva, a-şi lua un angajament.
8. a începe o manevră (de depăşire a unui autovehicul, a unei nave).
9. (despre avioane) a intra (fără voia pilotului) într-o poziţie nedorită.
10. (despre o ancoră) a se prinde de un obiect pe fundul apei.
11. a pune pucul sau mingea în joc (la hochei, la baschet).
Parte de vorbire: s.
Origine: (engl. badminton)
1. joc sportiv asemănător cu tenisul, practicat cu o minge mică şi uşoară, care se loveşte cu racheta.
Parte de vorbire: sufix
Origine: (engl. -ball)
1. „minge”.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. ballon)
1. vehicul aerian dintr-un corp sferic umplut cu un gaz mai uşor decât aerul, la care este ataşată o nacelă.
2. (fam.) a lua (pe cineva) în ~ = a face glume pe seama cuiva.
3. băşică de cauciuc foarte subţire, asemănătoare unei mingi, cu care se joacă copiii.
4. minge (de fotbal, de baschet etc.).
5. (mar.) velă triunghiulară la ambarcaţiile de regate.
6. înveliş transparent sau translucid, etanş, care închide corpul luminos al unei lămpi electrice, al unui tub electronic etc.
7. vas de formă sferică pentru anumite reacţii chimice (de laborator).
Parte de vorbire: s.
Origine: (engl. bandy)
1. joc sportiv, asemănător cu hocheiul pe gheaţă, care se practică cu mingea în loc de puc în ţările scandinave, Anglia etc.