Dictionar

angajament

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. engagement)

1. obligație luată de cineva din proprie inițiativă; promisiune solemnă.
2. obligație asumată în scris de o întreprindere față de bancă.
3. angajare a cuiva într-un loc de muncă.
4. punere a pucului sau a mingii în joc.
 

aut 1

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (engl. out, afară)

1. adv. (sport) în afara terenului de joc.
2. s. n. ieșirea, scoaterea mingii în afara terenului de joc; penalizarea aplicată în această situație.
 

backhand

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (engl. backhand)

1. (tenis) lovitură a mingii care se execută răsucind trunchiul spre stânga, cu ducerea piciorului drept peste cel stâng, urmată de retragerea rachetei spre partea stângă și înapoi.
 

baschetbal

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (engl., fr. basket-ball; din engl. basket „coș” + ball „minge”)

1. sport care opune două echipe de cinci jucători, care se străduiesc în timpul foarte scurt (30 de secunde) în care o echipă are dreptul de a păstra mingea, să marcheze puncte prin aruncarea mingii în coșul echipei adverse; baschet.
2. (var.) (înv.) basket-ball.
 

demivoleu

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. demi-volée)

1. (tenis) luare a mingii imediat după contactul ei cu solul.
 

drive

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (engl. drive)

1. lovitură puternică la tenis, golf și base-ball care imprimă mingii o viteză mare și o traiectorie razantă.
2. (jaz) manieră de execuție prin elan, stimulator, vigoare, forță impulsivă.
3. (psih.) tendință impulsivă, de natură instinctivă.