Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. anatomie, lat., gr. anatomia)
1. ştiinţă care se ocupă cu studiul structurii organismului uman, animal sau vegetal.
2. disecţie.
3. structura internă a unui organism sau organ.
4. formă exterioară a unui corp.
5. (fig.) studiu, analiză minuţioasă.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. bénédiction)
1. s. m. f. călugăr(iţă) dintr-un ordin catolic, care a desfăşurat o susţinută activitate în domeniul construcţiilor.
2. muncă de ~ = muncă intelectuală minuţioasă şi de lungă durată.
3. adj. care aparţine benedictinilor.
4. (fig.) laborios, harnic, muncitor.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. discussion, lat. discussio)
1. convorbire, schimb de păreri.
2. dezbatere contradictorie; dispută.
3. cercetare, examinare minuţioasă a unei probleme. p fără ~ = desigur; nu încape ~ = în mod sigur.
Parte de vorbire: s.
Origine: (diseca)
2. (geol.) acţiunea de fragmentare a unei suprafeţe plane prin ravinare sau printr-o reţea densă de văi.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. investigation, lat. investigatio)
1. cercetare minuţioasă şi sistematică făcută cu scopul de a descoperi ceva.
Parte de vorbire: adj., s.
Origine: (fr. naïf)
1. adj. (și adv., s. m. f.) natural, candid, ingenuu; sincer, neprefăcut.
2. fără experiență, credul, inocent.
3. artă ~ă = artă cu trăsături artizanale și populare, caracterizată prin enumerarea și descrierea minuțioasă, intuitivă, a lucrurilor, ființelor etc.
4. (peior.) simplist, prostuț; copilăresc.
5. s. m. pl. pictori care ignorează perspectiva, legile proporțiilor și ale compoziției etc.