Dictionar

Rezultate secundare (Minuţios,):

Minuţios, -oasă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. minutieux)

1. adj. migălos, meticulos; amănunţit.

2. adv. cu grijă, cu multă băgare de seamă.


Aristarh

Parte de vorbire: s.m.
Origine: (fr. aristarque, cf. Aristarh – celebru gramatic și critic grec din antichitate)

1. critic sever și minuțios, dar drept.


Diseca

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. disséquer, lat. dissecare)

1. a efectua o disecţie.

2. (fig.) a analiza (ceva) minuţios, a cerceta atent.


Disecabil, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. dissécable)

1. care poate fi disecat, analizat minuţios, cercetat cu atenţie.


Legalism

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. légalisme)

1. grija, preocuparea de a respecta minuţios litera legii; caracter legal.

2. legalitate.


Meistersänger

Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Meistersänger)

1. nume dat unor cântăreţi şi poeţi germani din evul mediu, aparţinând burgheziei orăşeneşti, organizaţi în asociaţii, cu reguli de compoziţie minuţios codificate.


Meticulos, -oasă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. méticuleux, lat. meticulosus)

1. (despre oameni) care lucrează cu multă atenţie, cu scrupule exagerate; tipicar, pedant.

2. (şi adv.) făcut cu grijă deosebită pentru amănunte; minuţios, scrupulos.