Dictionar

Rezultate secundare (Mirositoare.):

Acacia

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr., lat. acacia)

1. arbore sau arbust (sub)tropical din familia leguminoaselor, cu frunzele în foliole fine şi cu flori galbene sau albe, mirositoare.


Aromatic, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. aromatique, lat. aromaticus)

1. care răspândește aromă, parfumat.

2. (despre plante) care conține diferite substanțe mirositoare.

3. (despre substanțe organice, combinații) care are în moleculă unul sau mai multe nuclee de 6 atomi de carbon, cu o structură caracteristică.

4. (chimie) se referă la seria de compuși foarte stabili a căror moleculă conține unul sau mai multe nuclee de benzen.

5. plantă = plantă folosită în bucătărie și fitoterapie pentru aromele pe care le degajă și pentru uleiurile esențiale pe care le conține și care pot fi extrase.

6. (oenologie) persistență intensă = durata exprimată în secunde a persistenței aromelor după degustare.

7. miros ~ = miros care decurge dintr-o aromă, un parfum sau un ulei parfumat.


Aromă

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. arome, lat., gr. aroma)

1. emanaţie a unor substanţe mirositoare; parfum.

2. substanţa însăşi.


Bromopnee

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. bromopnée)

1. (med.) respirație urât mirositoare; miros urât din gură; cacostomie.


Dezodorizare

Parte de vorbire: s.
Origine: (dezodoriza)

1. acţiunea de a dezodoriza.

2. operaţie de purificare a anumitor produse prin eliminarea substanţelor rău mirositoare.

3. îndepărtare, în procesul de rafinare a uleiurilor vegetale, a componenţilor care le imprimă miros neplăcut sau caracteristic.


Eugenol

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. eugénol)

1. substanţă mirositoare din uleiul de cuişoare, de garoafe etc., folosit în parfumerie şi în dentistică.