Rezultate secundare (Mistice.):
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. autoflageller)
1. refl. a se supune singur unor chinuri fizice sub impulsul unor credinţe mistice.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. bégard)
1. membru al societăţilor mistice care se formau în sec. XIII în scopul atingerii perfecţiunii evanghelice.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. gnosticisme)
1. curent filozofic-religios, reprezentând un amestec de dogme creştine, filozofie idealistă greacă şi concepţii religioase orientale, care proclamă ideea unei cunoaşteri mistice.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. gnose)
1. cunoştinţă bazată pe raţiune.
3. filozofie conţinând toate secretele mistice rezervate iniţiaţilor.
Parte de vorbire: s.m.
Origine: (fr. mystagogue)
1. preot din antichitate care iniția pe cineva în misterele religioase.
2. (antic.) persoană care pregătește un inițiat pentru intrarea într-un cult misterios sau care predă doctrine mistice; hierofant.
3. (prin ext.) om înzestrat cu puterea de a pătrunde aspectele ascunse ale realităţii.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. néo-pythagorisme)
1. curent filozofic de origine ale-xandrină care a reactualizat pitagorismul, îmbinându-l cu platonismul şi accentuând tendinţele sale mistice.