Parte de vorbire: s.
Origine: („Gândirea“ + -ism)
1. curent ideologic şi politic din România, format în jurul revistei „Gândirea”, care propovăduia misticismul ortodox, tradiţionalismul, naţionalismul şi unitatea naţională deasupra claselor sociale, sub egida bisericii.
Parte de vorbire: adj., s.
Origine: (fr. mystique, gr. mystikos)
1. adj. stăpânit de misticism.
3. s. m. f. adept al misticismului.
4. s. f. orientare în cadrul religiei sau gândirii filozofico-religioase care afirmă posibilitatea contactului direct sau comuniunii între om și divinitate; misticism.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. néo-platonisme)
1. doctrină filozofică care, reunind într-o viziune originală idealismul platonician cu idei pitagoreice, stoice şi cu misticismul oriental, proclamă ideea creării lumii prin „emanaţia” din divinitate şi pe aceea a cunoaşterii prin extaz mistic.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. piétisme)
1. doctrină ascetică protestantă, care promovează respectarea riguroasă a practicilor religioase, pietatea şi misticismul.