Parte de vorbire: adv.
Origine: (it. accelerando)
1. (muzică) (ca indicație de execuție) din ce în ce mai repede, grăbind.
2. indicație de tempo care cere interpretului accelerarea, creșterea mișcării; incalzando.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (germ. aggogisch, /II/ germ. Agogik, it. agogica)
2. s. f. totalitatea modificărilor de tempo în procesul interpretării muzicale.
3. disciplină muzicologică care studiază nuanţarea mişcării.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. anticommunisme)
1. atitudine politico-ideologică împotriva mişcării comuniste.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (după fr. autofreinage)
1. împiedicare a mişcării în sens invers celui dorit a anumitor elemente ale unor mecanisme, prin frecarea dintre suprafeţele care vin în contact; (rar) autofrânat.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (it. cardanico)
1. care dă voie unui obiect în suspensie să-şi păstreze poziţia orizontală.
2. (despre un sistem de articulaţie) care permite unei piese să stea într-o poziţie favorabilă pentru transmiterea mişcării.
3. ax ~ = arbore de transmisie care leagă cutia de viteze a unui motor cu arborele diferenţialului.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (cine- + cromatic)
1. adj. referitor la cinecromatică.