Dictionar

artroriză

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. arthrorise)

1. operație care urmărește a limita mișcările unei articulații.
 

astronom, -ă

Parte de vorbire:  s.m.f.  
Etimologie: (fr. astronome, lat. astronomus)

1. specialist în astronomie.
2. om de știință care se ocupă de astronomie și, mai ales, fizician specializat în calcule și lucrări legate de mișcările stelelor și structura lor.
 

astronomie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. astronomie, lat., gr. astronomia)

1. știință care studiază mișcările, structura și evoluția corpurilor cerești, universul în totalitatea lui.
 

ataxie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. ataxie, gr. ataxia)

1. sindrom psihomotor caracterizat prin incapacitatea de a coordona mișcările.
 

batiestezie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. bathyesthésie, engl. bathesthesia)

1. sensibilitate profundă mioarticulară privind mișcările și poziția corpului.
 

cardan

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. cardan)

1. sistem de suspensie sau de articulație care permite uneia dintre părțile lui să-și păstreze o anumită poziție sau direcție, indiferent de mișcările suportului ei.