mobile

Parte de vorbire:  adv.  
Etimologie: (it. mobile)

1. (muz.) mobil, mișcător.

perpetuum mobile

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (lat. perpetuum mobile)

1. sistem mecanic, termic, electric etc. imaginar care ar putea funcționa la infinit, producând energie sau lucru mecanic fără a primi energie din exterior.
2. (muz.) piesă instrumentală cu pasaje de virtuozitate, bazată pe succesiunea rapidă și continuă a unor sunete de durată egală, cu revenire repetată a temei principale.
3. mișcare continuă.

ampenaj

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. empennage)

1. organ de stabilizare și de comandă din planuri fixe și mobile, în partea din spate a fuzelajului unui avion.
2. aripioarele unui proiectil, ale unei bombe de avion.
3. aripa unei săgeți.
4. dispozitiv al unei giruete care indică direcția vântului.

angarie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. angarie)

1. rechiziționare de către un stat beligerant a unor bunuri mobile străine, plătind despăgubiri.

antenă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. antenne, lat. antenna)

1. fiecare dintre cele două organe de simț, firișoare mobile pe capul unor insecte, al crustaceelor și miriapodelor.
2. dispozitiv de transmitere, de captare a undelor electromagnetice, la aparatele de emisie sau de recepție a undelor.
3. vergă a unei vele latine, foarte lungă, ascuțită la extremități.
4. (fam.; pl.) sursă de informații.
5. filială, unitate subalternă detașată pe lângă un organism central.

aport 2

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. apport)

1. contribuție a unei persoane sau colectivități la o întreprindere, la o acțiune comună.
2. bunuri (i)mobile, bani, valori pe care un asociat le aduce într-o unitate economică.
3. capital cu care un acționar contribuie la o societate pe acțiuni.

autoband

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (cf. germ. Autobahn)

1. drum cu mai multe benzi de circulație pe sens, fără trecere între sensuri, conceput pentru circulația rapidă a automobilelor; autostradă.

autocaravană

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (auto- + caravană)

1. autovehicul special, care dă reprezentații cinematografice în diferite locuri.
2. grup de vehicule care călătoresc împreună; caravană de automobile.