brokeraj

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (engl. brokerage)

1. mijlocire a încheierii unor contracte sau a efectuării unor servicii; intermedierea de valori mobiliare; curtaj.

bursă 2

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. bourse)

1. piață capitalistă care funcționează permanent.
2. unitate specifică economiei de piață, unde se negociază și se încheie tranzacții privind mărfuri, valori mobiliare, valute și devize, asigurări etc.
3. ~ neagră = comerț clandestin, piață ilicită; ~a muncii = instituție unde se înregistrează cererile de lucru ale șomerilor; ~ de valori = bursă unde se negociază titluri de valori.

culisă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. coulisse)

1. parte a unei scene de teatru înapoia decorurilor.
2. (fig.; pl.) aranjament secret, dedesubturile unei situații, acțiuni.
3. în ~e = în ascuns, în secret.
4. scobitură dreaptă în care alunecă o piesă mobilă; ghidaj.
5. partea mobilă a tubului unui instrument muzical de suflat din alamă.
6. tiv, pliu la o haină, la o stofă, prin care trece un cordon ori un șiret ce se strânge.
7. (fin.) bursă neoficială care funcționează pe lângă bursa oficială, la care se efectuează tranzacțiile cu valorile mobiliare neadmise la cotare.

domeniu

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. domaine, lat. dominium)

1. bunuri imobiliare (pământ, construcții etc.) aparținând unui stat, unui suveran sau unui moșier.
2. sector al unei arte, științe, activități.
3. (mat.) mulțime de puncte situate pe o dreaptă, pe o suprafață sau un spațiu, caracterizată prin aceea că pentru fiecare punct există o vecinătate a lui cuprinsă în mulțime, iar oricare pereche de puncte din mulțime se poate uni într-o curbă cuprinsă în acea mulțime.
4. interval de valori pentru un instrument de măsură.

funciar, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. foncier)

1. referitor la terenuri, la averi imobiliare.
2. (fig.) care aparține naturii, structurii intime a cuiva, care formează fondul; de bază.

grop

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (it. gruppo; fr. group, grouppe)

1. colet (mic) conținând valută străină, cecuri în monedă străină, valori mobiliare, efecte publice etc.
2. geantă de transfer sigilată folosită pentru a trimite bani sau obiecte de valoare; sac de bani.