modern, -ă
Parte de vorbire: adj.
Etimologie: (fr. moderne, it. moderne, lat. modernus)
Etimologie: (fr. moderne, it. moderne, lat. modernus)
1. nou, relativ recent, din timpurile prezente; care corespunde stadiului actual al progresului.
2. limbă ~ă = limbă vie, care se vorbește în prezent.
3. (despre învățământ, clase, licee) care pune accentul pe studiul limbii și al disciplinelor umanistice.
4. în concordanță cu moda, la modă.