Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. adhésion, lat. adhaesio)
1. aderare; exprimare scrisă a aderării.
2. forţă de atracţie moleculară care se exercită între două corpuri în contact.
3. (bot.) concreştere a două organe de natură diferită (frunza cu ramura).
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. allotropie)
1. proprietate a unor corpuri sau organisme de a se prezenta sub diferite forme ori de a fi diferite ca structură moleculară.
2. (biol.) proces de atracţie reciprocă între două celule de sens opus.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. anamorphisme)
1. evoluţie morfologică progresivă la grupele de plante din timpurile geologice.
2. formare de minerale cu o compoziţie mai complicată şi cu densitate moleculară mai mare.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. asphaltènes)
1. constituenţi ai asfalturilor din hidrocarburi cu greutate moleculară mare, insolubili în eter de petrol, care dau bitumului calitatea de aglomerat.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. association)
1. asociere, unire, întovărăşire.
2. (biol.) grupare a indivizilor unei singure specii sau ai unor specii diferite.
3. grupare, unire constituită printr-un statut.
4. legătură specifică între două sau mai multe procese şi produse psihice (reprezentări, idei, sentimente etc.).
5. (chim.) ~ moleculară = grupare de două sau mai multe molecule identice.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. azo)
1. grupare funcţională (-N=N-) în structura moleculară a unor substanţe, legată cu doi radicali hidrocarbonaţi.