Dictionar

antimoleculă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (anti- + moleculă)

1. moleculă simetrică moleculelor.
 

chemosferă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. chémosphère)

1. strat al atmosferei, între 40 și 80 de km, în care are loc disocierea (ziua) și recombinarea (noaptea) a moleculelor diferitelor gaze, sub influența radiațiilor ultraviolete.
 

coligativ, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. colligatif)

1. (despre proprietăți ale substanțelor) care depinde numai de numărul și de natura moleculelor substanței.
 

coloidal, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. colloïdal)

1. coloid.
2. stare ~ă = stare de diviziune a materiei în care particulele constitutive au dimensiuni între aceea a moleculelor lor și aceea a suspensiilor.
 

copolimer

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. copolymère)

1. produs macromolecular din unirea moleculelor a doi compuși diferiți.
 

covolum

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. covolume)

1. mărime egală cu volumul moleculelor unui gaz, mult mai mică decât volumul real al acestuia.