copt, -ă
Parte de vorbire: adj.
Etimologie: (fr. copte)
Etimologie: (fr. copte)
1. individ aparținând populației indigene din Egipt și din Etiopia după creștinare, care profesa monofizismul.
2. (s. f.) limbă derivată din vechea egipteană folosită de copți ca limbă de cult și vorbită până în sec. XVII.