Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. andromonoïque)
1. (despre plante monoice) cu flori mascule şi hermafrodite pe acelaşi individ.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. bégoniacées)
1. familie de plante dialipetale erbacee perene sau frutescente monoice: begonia.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. bétulacées)
1. familie de plante dicotiledonate, cu flori unisexuate monoice, grupate în amenţi: mesteacănul, arinul etc.
Parte de vorbire: s.
Origine: (castra)
1. acţiunea de a castra; castraţie.
2. îndepărtare a staminelor dintr-o floare hermafrodită sau a inflorescenţelor masculine ale plantelor unisexuate monoice.
3. (med.) extirpare în tratamentul paliativ, în scop antalgic, în anumite forme de neoplasm.