Dictionar

Rezultate principale (Monopol):

Monopol

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (germ. Monopol, fr. monopole)

1. drept exclusiv asupra unor valori, bunuri, asupra efectuării unor operații etc.

2. asociație de mari întreprinderi capitaliste care concentrează o parte importantă a producției și a desfacerii unui anumit fel de produse.

3. (fig.) drept exclusiv pe care și-l arogă cineva.


Rezultate secundare (Monopol):

Monopolar, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. monopolaire)

1. cu un singur pol.


Monopolism

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. monopolisme)

1. tendinţă de a organiza economia unei ţări pe bază de monopol (1); sistem de asociere pe monopoluri (2).


Monopolist, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. monopoliste)

1. adj. organizat pe bază de monopol (2).

2. s. m. f. capitalist participant la conducerea unui monopol.


Monopoliza

Parte de vorbire: vb. tr.
Origine: (fr. monopoliser)

1. a supune regimului de monopol, printr-o decizie legală sau prin eliminarea concurenței; a exercita un monopol.

2. (fig.) a acapara, a căuta obţină toate drepturile asupra unui lucru, să-şi impună drepturi exclusive.


Monopolizație

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. monopolization)

1. acțiunea de a monopoliza și rezultatul ei.

2. monopolizare.


Monopolizator, -oare

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. monopolisateur)

1. care monopolizează; acaparator.


Antimonopolist, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (engl., rus. antimonopolist)

1. împotriva monopolurilor.


Antitrust

Parte de vorbire: s.
Origine: (engl., fr. antitrust)

1. inv. care se opune monopolizării pieţei şi îngrădirii liberei concurenţe.


Balzacianism

Parte de vorbire: s.
Origine: (balzacian + -ism)

1. ceea ce este specific operei balzaciene, care configurează un vast şi viguros tablou al societăţii franceze sub Restauraţie, sesizând raporturile social-economice existente în cadrul capitalismului premonopolist.

2. imitaţie a operei lui.


Capitalism

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. capitalisme)

1. orânduire social-economică bazată pe proprietatea privată asupra mijloacelor de producţie.

2. ~ monopolist de stat = formă actuală de existenţă a capitalismului monopolist, caracterizată prin îngemănarea forţei statului cu forţa monopolurilor.


Cartel

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr., engl. cartel)

1. uniune monopolistă în cadrul căreia întreprinderile participante stabilesc preţurile şi condiţiile de vânzare, termenele de plată, cantitatea de mărfuri ce urmează o producă fiecare şi îşi împart pieţele de desfacere.

2. coaliţie politică între mai multe partide, grupuri profesionale, sindicale în vederea unor acţiuni şi scopuri comune.


Concern

Parte de vorbire: s.
Origine: (engl. concern, germ. Konzern)

1. formă de monopol constând din unirea mai multor întreprinderi din diferite ramuri economice sub conducerea unui grup de mari capitalişti, în care întreprinderile îşi păstrează formal o anumită independenţă.