Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. grotesque, it. grottesco)
1. adj. de un comic exagerat; caraghios, nenatural; ciudat, bizar.
2. s. n. categorie estetică reflectând realitatea, contrar sublimului, în forme fantastice, bizare, monstruoase.
3. gen de ornamentație de origine romană, reintrodus în epoca Renașterii, din pictură sau sculptură decorativă cu figuri grotești.
4. literă de tipar fără piciorușe, din combinații cu arce și segmente de dreaptă.
5. s. f. (teatru) gen de comedie.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. tératologie, cf. grec. teras „monstru” + logos „studiu”)
1. ramură a biologiei care studiază malformaţiile și anomaliile monstruoase, la animale şi plante.