Dictionar

Morbid, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. morbide, lat. morbidus)

1. care indică o boală, o stare bolnăvicioasă sau rezultă dintr-o astfel de stare; bolnăvicios, patologic.

2. care denotă un dezechilibru psihic, tendințe nesănătoase, gusturi depravate.

3. nesănătos din punct de vedere fizic sau psihic.

4. (antonim) sănătos.


Morbideţe

Parte de vorbire: s.
Origine: (it. morbidezza, fr. morbidesse)

1. moliciune.

2. rafinament bolnăvicios; graţie molatică excesivă.


Morbiditate

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. morbidité)

1. caracter morbid.

2. predispoziţie la boli.

3. faptul de a fi bolnav.

4. proporţie a îmbolnăvirilor în cadrul unei populaţii, într-o anumită perioadă.


Patologic; bolnăvicios; morbid

Parte de vorbire: Traducere
Origine:

1. LAT pathologicus

2. FR pathologique

3. EN pathologic

4. DE pathologisch; krankhaft; erkrankt

5. RU пaтолоrический

6. HU patológikus, kóros, beteges


Premorbid

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. prémorbide)

1. indică starea existentă înainte de boală sau rănire.

2. (med.) inteligență = estimare a funcționării intelectuale a unei persoane înainte de debutul cunoscut sau suspectat al unei boli sau disfuncții cerebrale.


Adipoză

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. adipose)

1. stare morbidă prin excesul de grăsime în ţesuturi.


Agromanie

Parte de vorbire: s.
Origine: (engl. agromania)

1. impuls morbid de a trăi în solitudine, de a se retrage la ţară.


Arahnoză

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. arachnose)

1. stare morbidă provocată de arahnide.


Astenofobie

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (engl. asthenophobia)

1. teamă excesivă şi nemotivată de oboseală; frică morbidă de oboseală.


Atimie

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. athymie)

1. absenţă a manifestărilor afective, în schizofrenie.

2. (med.) absența emoției; impasibilitate morbidă.


Bismutomanie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. bismuthomanie)

1. obicei morbid de a ingera bismut în doze mari.