mortadelă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (it. mortadella, fr. mortadelle)

1. cârnat gros italian.

mortal, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (lat. mortalis, it. mortale)

1. care provoacă moartea.
2. salt ~ = figură de gimnastică constând dintr-o săritură în cursul căreia corpul face o rotire completă în aer.
3. (arg.) extraordinar, nemaipomenit.

mortalitate

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. mortalité, lat. mortalitas)

1. raportul dintre numărul de decese și numărul total al populației dintr-un teritoriu, într-o perioadă dată; letalitate.
2. ~ generală = frecvență în promile a deceselor dintr-un anumit teritoriu, într-o anumită perioadă; ~ infantilă = frecvența deceselor în primul an de viață la o mie de născuți vii.

mortar

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (lat. mortarium)

1. amestec de var, ciment, nisip și apă, liant în zidărie.

morteza

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. mortaiser)

1. a prelucra un material cu morteza.

morteză

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. mortaise)

1. mașină pentru prelucrarea prin așchiere a metalelor, la care cuțitul se deplasează în lungul piesei de prelucrat.
2. unealtă pentru mortezare.

acroparestezie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. acroparesthésie)

1. tulburare a sensibilității cu amorțire în extremitățile membrelor.

agregat 1

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (rus. agregat, /3/ fr. agrégat)

1. ansamblu de lucruri aflate într-o conexiune.
2. grup de mașini care lucrează în același timp ca un tot unitar.
3. material inert (pietriș, nisip etc.) care se amestecă cu cimentul la prepararea betonului, mortarului etc.
4. component elementar al structurii solului.
5. ~ mineral = concreștere de minerale în diferite formații naturale.

algor

Parte de vorbire:  s.m.  
Etimologie: (lat. algor)

1. (med.) senzație de frig.
2. (med.) ~ mortis = procesul fizico-biologic de reducere a temperaturii corpului după moarte, până atinge temperatura mediului înconjurător.

amortizabil, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. amortissable)

1. care se poate amortiza; amortibil.
2. care poate fi rambursat prin plăți succesive.

antișoc

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. antichoc)

1. inv. care amortizează șocul sau unda de șoc.

aperiodic, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. apériodique)

1. care nu este periodic, care nu are loc la intervale regulate; lipsit de periodicitate; aciclic.
2. (despre un sistem fizic) care atinge fără oscilații o poziție de echilibru.
3. (electronică) circuit ~ = circuit care nu are propria sa perioadă de oscilație.
4. (fizică) mișcare ~ă = mișcare mecanică sau fizică foarte amortizată, care nu are tendința de a oscila în jurul unui punct de echilibru.
5. (matematică) care, deși se repetă, nu are perioadă.
6. (antonim) periodic.