Rezultate secundare (Motoare,):
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. accouplage)
1. acțiunea de cuplare, de a face două mecanisme, două motoare să lucreze împreună; acuplare, cuplaj.
2. organ de mașină servind la stabilirea unei legături elastice sau la înmagazinarea unei energii mecanice.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. aérozine)
1. carburant lichid pentru motoarele-rachetă.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. antigel)
1. soluţie care se introduce în circuitul de răcire al motoarelor cu ardere internă.
Parte de vorbire: adj. inv.
Origine: (anti- + gripaj)
1. (despre uleiuri) împotriva gripării motoarelor.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. asynchrone)
1. care nu este sincron; asincronic.
2. maşină ~ă = maşină cu curenţi alternativi a cărei frecvenţă a forţelor electromotoare nu este în raport constant cu viteza; motor ~ = motor a cărui turaţie a rotorului diferă de a câmpului magnetic al statorului.
3. (inform.; despre un ordinator) la care fiecare operaţie este declanşată printr-un semnal provocat de terminarea operaţiei precedente.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. auto-induction)
1. producere a unei forţe electromotoare într-un circuit datorită câmpului magnetic al curentului electric variabil care trece prin însuşi circuitul indus; selfinducţie.