ghidon
Parte de vorbire: s.
Etimologie: (fr. guidon)
Etimologie: (fr. guidon)
1. bară transversală cu mânere, fixată de furca unei biciclete, motociclete etc., care comandă roata din față.
2. (mar.) pavilion de saulă, în formă de dreptunghi, care arată clubul de care aparține o ambarcație sportivă sau campania de navigație a unei nave comerciale.