Rezultate principale (Mucegai):
Parte de vorbire: Traducere
Origine:
2. FR moisissure
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (v. muced)
1. nume dat ciupercilor care se dezvoltă la suprafața substanței organice, ori în condiții de umezeală excesivă, sub forma unui strat pâslos, cenușiu spre verzui.
2. (fig.) ceea ce este urât, dezgustător.
4. (reg.) rugină a cerealelor.
5. (loc. verb.; despre oameni) a prinde ~, a-i prinde inima ~ = a-și pierde vigoarea; a se ramoli.
6. (var.) (reg.) mucigai, (reg.) muștegai.
Parte de vorbire: vb. intr., refl.
Origine: (v. mucegai)
1. a prinde mucegai, a se acoperi, a fi pătruns de mucegai; a mucezi.
2. (var.) (reg.) a (se) mucegăia, (reg.) a (se) mucigăi, (reg.) a (se) mucigăia.
Rezultate secundare (Mucegai):
Parte de vorbire: Traducere
Origine:
1. LAT mucidinosus; mucedineus
2. FR mucoriné; semblant a moisissure
3. EN mucedinosus; mucedinoid; mould-like; hyphomycetous
5. RU плесневидный; плеснеобрaзный
Parte de vorbire: adj.
Origine: (mucegai + -os)
1. care este acoperit, pătruns de mucegai; muced, mucegăit.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (mucegăi)
1. acțiunea de a (se) mucegăi; mucezire.
2. acoperire cu un strat de mucegai; mucezeală.
3. (rar; concret.) strat de mucegai.
4. (var.) (regional) mucigăire.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (v. mucegăi)
1. acoperit sau pătruns de mucegai; muced.
3. (prin ext.) plin de igrasie.
4. (var.) (reg.) mucegăiat, (reg.) mucigăit.
Parte de vorbire: Traducere
Origine:
2. FR moisissure bleu de l’ail
4. DE Blauschimmel des Knoblauchs
6. HU fokhagyma zöldrothadása, kékpenésze
Parte de vorbire: Traducere
Origine:
2. FR pourriture des fruits des pommiers
4. DE Penicillium-Fruchtfäule des Apfels
5. RU пенициллёзнaя rниль плодов яблони
6. HU alma penicilliumos kékrothadása, gyümölcsrothadása
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. aspergillus, lat. aspergillum)
1. mucegai care se dezvoltă pe substanţe dulci.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. aspergillales)
1. ordin de ciuperci ascomicete: mucegaiurile (aspergilul, penicilium etc.).
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. fongosité)
1. stare a ceea ce este fungos.
2. (med.) tumefacţie cu aspect de ciupercă; fongus.
3. (med.) excrescență cărnoasă, moale, în formă de ciupercă, situată pe o rană.
4. (med.) excrescențe cu aspect de ciupercă care apar pe piele, răni, mucoase etc. ca urmare a inflamației sau infecției.
5. (prin analogie) vegetație parazită, mucegai.
Parte de vorbire: s.m.
Origine: (fr., lat. mucor)
1. (bot.) ciupercă microscopică care se dezvoltă pe materia organică umedă, care se prezintă ca o pâslă de filamente şi care ajută procesul de fermentaţie; mucegai.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. pénicilline, engl. penicilin)
1. antibiotic din mucegaiuri, cu o puternică acţiune bacteriostatică şi bactericidă asupra unor germeni din grupa cocilor.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. pénicillium)
1. specie de ciupercă saprofită care se formează pe pâine, pe aluat; mucegai.