OK
X
mucegăit, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (v. mucegăi)
1.
acoperit
sau
pătruns
de
mucegai;
muced.
2.
(fig.)
învechit,
demodat.
3.
(prin
ext.)
plin
de
igrasie.
4.
(var.)
(reg.)
mucegăiat,
(reg.)
mucigăit.