Dictionar

multimilenar, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. multimillénaire)

1. care datează de mai multe milenii; plurimilenar.
2. (p. ext.) foarte vechi.
 

multimiliardar, -ă

Parte de vorbire:  I. adj., II. s.m.f.  
Etimologie: (fr. multimiliardaire)

1. I. care posedă o avere estimată la câteva miliarde (de dolari, euro et cetera).
2. referitor la mai multe miliarde (de dolari, euro et cetera).
3. II. persoană care are o avere de mai multe miliarde.
 

multimilionar, -ă

Parte de vorbire:  I. adj., II. s.m.f.  
Etimologie: (fr. multimilionnaire)

1. I. care posedă o avere estimată la câteva milioane (de dolari, euro et cetera).
2. referitor la mai multe milioane (de dolari, euro et cetera).
3. II. persoană care are o avere de mai multe milioane.
 

aclamație

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. acclamation, lat. acclamatio)

1. manifestare de simpatie, de aprobare entuziastă, a unei mulțimi; ovații.
 

arhimilionar, -ă

Parte de vorbire:  adj., s.m.f.  
Etimologie: (fr. archimillionnaire)

1. (om) extrem de bogat, foarte bogat; (persoană) care are o avere de mai multe milioane; multimilionar.
 

bijecție

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. bijection)

1. (matematică) funcție între elementele a două mulțimi, unde fiecare element din prima mulțime se regăsește într-o relație de corespondență cu un singur element din cea de-a doua; funcție care este atât injectivă cât și surjectivă; funcție bijectivă, corespondență biunivocă.
 

biunivoc, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. biunivoque)

1. care are corespondență unică în ambele sensuri.
2. (mat., log.) corespondență ~ă = corespondență între elementele a două mulțimi, astfel încât fiecare element al uneia corespunde univoc unui element din cealaltă.
 

comparabil, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. comparable, lat. comparabilis)

1. care poate fi comparat cu cineva sau cu ceva; analog, asemănător.
2. (matematică) între care există o relație de ordine.
3. (matematică) mărimi ~e = două elemente x și y ale unei mulțimi preordonate sunt comparabile dacă cel puțin una dintre relațiile, x mai mic decât y și y mai mic decât x, este adevărată.
4. (antonime) incomparabil, necomparabil.
 

complementar, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. complémentaire)

1. adj. care completează.
2. unghi ~ = complement (1); culori ~e = culori care prin suprapunere dau culoarea albă.
3. s. f. (mat.) mulțime ale cărei elemente nu aparțin unei mulțimi date.