Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. murène, lat. muraena)
1. peşte din Marea Mediterană, cu corpul alungit, foarte lacom, cu o carne foarte gustoasă.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. murénidés)
1. familie de peşti teleosteeni: murena.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr., lat. murex)
1. moluscă gasteropodă din Marea Mediterană, cu cochilie spiralată, acoperită de spini şi cu o prelungire în formă de tub.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. aséismique)
1. (seismologie) lipsit de fenomene seismice; care este lipsit de cutremure.
2. (seismologie) califică mișcarea de alunecare a faliei care nu produce niciun șoc seismic.
Parte de vorbire: prefix
Origine: (fr. bato-, cf. gr. batos „rug de mure”)
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. batologie)
1. (bot.) studiu şi descriere sistematică a speciilor de mure; batografie.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. cataclysme, gr. kataklysmos)
1. schimbare violentă, bruscă în natură sub influenţa unor fenomene interne şi de scurtă durată (cutremure, erupţii vulcanice etc.).
2. (fig.) răsturnare bruscă, distrugătoare, în viaţa socială; calamitate, dezastru.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. édificateur, lat. aedificatore)
1. care edifică, care lămurește în mod convingător; concludent, pilduitor; edifiant.
2. (bot.) plante ~oare = plante care domină şi determină caracterul unei asociaţii vegetale.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. frigidité, lat. frigiditas)
2. indiferenţă sau aversiune, la femei, faţă de raportul sexual; incapacitate de a obţine orgasmul.
3. starea a ceea ce este rece (ex. frigiditatea unui cadavru, frigiditatea marmurei).