Dictionar

admonestare

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (v. admonesta)

1. acțiunea de a admonesta și rezultatul ei; admonestație, admonițiune.
2. hârtie oficială care conține o mustrare.
 

admonestație

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. admonestation)

1. actul de a admonesta, de a da o mustrare severă; admonestare.
 

apostrofa

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. apostropher)

1. a adresa cuiva o mustrare, a dojeni, a critica.