Dictionar

mutilator, -oare

Parte de vorbire:  adj., s.m.f.  
Etimologie: (fr. mutilateur)

1. (lucru sau persoană) care mutilează; mutilant.
 

mutilant, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. mutilant)

1. care provoacă sau poate provoca mutilare; mutilator.