Dictionar

mușchi

Parte de vorbire:  Traducere  
Etimologie:

1. LAT muscus
2. FR mousse
3. EN moss
4. DE Moos
5. RU мох
6. HU mohák, mohafélék
 

abductor

Parte de vorbire:  I. adj., II. s.m.  
Etimologie: (fr. abducteur, lat. abductor)

1. (mușchi) care produce sau permite abducția.
2. I. califică un mușchi care îndepărtează un membru de axul median al corpului.
3. II. mușchi care îndepărtează un membru de axul median al corpului sau două organe unul de celălalt.
 

achinezie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. akinésie)

1. incapacitatea de a executa acte motorii, deși mușchii nu sunt paralizați.
 

acomodator

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. accommodateur)

1. (mușchi) la acomodarea cristalinului.
 

aductor

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. adducteur, lat. adductor)

1. (mușchi) care produce aducție (1).
 

agonist, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. agoniste)

1. adj., s. m. (mușchi) care produce o anumită mișcare.
2. adj., s. n. (substanță, agent) lipsit de activitate intrinsecă, care blochează receptorii.
 

amfiteciu

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. amphithèce, lat. amphithecium)

1. strat celular extern al capsulei mușchilor sau al apoteciului la licheni.