Dictionar

Rezultate secundare (Mâcenie.):

Mucenie

Parte de vorbire: s.f. (înv.)
Origine: (srb. mučenje, rs. мучение)

1. supunere la un martiriu; martirizare.

2. loc unde era torturat sau ucis un mucenic.

3. (var.) măcenie, mâcenie.