OK
X
absolutism
Parte de vorbire:
s.n.
Etimologie: (fr. absolutisme)
1.
regim
politic
în
care
un
monarh
concentrează
în
mâinile
sale
întreaga
putere;
autocrație.
2.
concepție
care
stă
la
baza
unei
monarhii.
centură
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. ceinture)
1.
curea
lată
purtată
peste
îmbrăcăminte.
2.
~
de
salvare
=
dispozitiv
din
corpuri
plutitoare
care
se
fixează
în
jurul
taliei,
servind
la
menținerea
unui
naufragiat
la
suprafața
apei.
3.
parte
a
scheletului
care
leagă
membrele
de
trunchi
(omoplatul
și
clavicula,
bazinul).
4.
(sport)
a)
linie
imaginară
la
nivelul
ombilicului
sub
care
nu
sunt
permise
loviturile
la
box;
b)
procedeu
tehnic
de
prindere
a
mijlocului
adversarului
cu
mâinile,
la
lupte.
5.
cingătoare.
6.
~
de
castitate
=
bandaj
închis
cu
lacăt,
în
trecut,
pentru
protejarea
castității
femeilor;
~
de
siguranță
=
dispozitiv
care
împiedică
pe
pasagerii
unui
avion
sau
automobil
de
a
fi
proiectați
înainte,
în
caz
de
accident.
7.
fiecare
din
gradele
de
calificare
a
celor
care
practică
arte
marțiale.
8.
ceea
ce
înconjură
un
lucru,
un
loc
etc.
9.
~
de
fortificații
=
zonă
fortificată
aflată
la
o
distanță
potrivită
pentru
a
fi
ferită
de
focul
armelor
grele
ale
unui
eventual
dușman;
linie
de
~
=
cale
ferată,
șosea
care
înconjură
un
oraș.
10.
ansamblu
de
plantații
în
jurul
unui
oraș
sau
de
separare
a
unor
zone
ale
acestuia.
11.
fâșie
continuă
de
table
de
oțel
care
formează
bordajul
unei
nave.
12.
grindă
orizontală
din
beton
armat,
rezemată
pe
zidurile
exterioare
ale
unei
construcții,
pentru
a
le
lega
între
ele.
13.
cadru
de
formă
circulară.
14.
~i
de
radiații
=
fiecare
dintre
cele
două
zone
de
radiație
corpusculară
ionizată,
de
grosime
variabilă,
care
înconjură
Pământul.
chiromanie
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (fr. chiromanie)
1.
(sexualitate)
practică
sexuală
de
stimulare
a
organelor
genitale
(cel
mai
adesea
cu
mâinile),
cu
scopul
de
a
obține
sau
de
a
oferi
plăcere;
masturbaţie.
espadon
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. espadon)
1.
sabie
mare
şi
lată
a
infanteriei
germane
şi
elveţiene,
cu
garda
în
formă
de
cruce
şi
cu
mânerul
lung,
mânuită
cu
amândouă
mâinile.
2.
peşte
al
cărui
maxilar
superior
se
prelungeşte
în
formă
de
sabie;
peşte-spadă.
extensor, -oare
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. extenseur)
1.
adj.
care
are
rolul
de
a
întinde.
2.
adj.,
s.
m.
(muşchi)
care
ajută
la
întinderea
unor
părţi
sau
organe
ale
corpului.
3.
s.
n.
aparat
pentru
gimnastica
muşchilor,
constând
dintr-un
arc
de
oţel
sau
din
două
resorturi
care
trebuie
întinse
cu
mâinile.
focomelie
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. phocomélie)
1.
malformaţie
congenitală
constând
în
aceea
că
mâinile
şi
picioarele,
ca
nişte
bonturi,
sunt
inserate
direct
pe
trunchi.