Dictionar

Rezultate secundare (Mărturie.):

Declaraţie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. déclaration, lat. declaratio)

1. mărturisire, afirmare deschisă a unor convingeri, sentimente etc.

2. verb de ~ = verb care denumeşte acţiunea de „a vorbi”.

3. document oficial prin care se comunică ceva, se ia o măsură; notificare.

4. mărturie, depoziţie în faţa unei autorităţi.

5. relatare făcută în faţa unei autorităţi.

6. relatare făcută în faţa unui organ administrativ prin completarea unui formular; formularul însuşi.

7. (inform.) instrucţiune care precizează, pe baza indentificatorilor, atributele datelor utilizate într-un program sau într-o zonă a acestuia.


Depozant, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. déposant)

1. martor care depune mărturie în faţa judecătorului.

2. depunător.


Depoziţie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. déposition, lat. depositio)

1. (jur.) declaraţie făcută în calitate de martor; mărturie.


Ocular, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. oculaire, lat. ocularius)

1. adj. referitor la ochi.

2. martor ~ = cel care poate depune mărturie pentru fapte pe care le-a văzut petrecându-se sub ochii săi.

3. s. n. sistem optic al unei lunete, al unui microscop în partea unde se găseşte ochiul observatorului.


Probă

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (lat. proba, germ. Porbe)

1. încercare; (examen de) verificare.

2. metodă prin care se constată justețea unui calcul.

3. (sport) întrecere.

4. parte din materialul unei mostre care se supune analizei, spre a se verifica anumite caracteristici ale întregului material.

5. (fot.) copie pozitivă pe hârtie.

6. confirmare, dovadă, mărturie.


Testimonial, -ă

Parte de vorbire: I. adj., II. s.n.
Origine: (I. fr. testimonial, II. engl. testimonial, cf. lat. testimonialis)

1. I. (jur.) care se face prin martori; care se bazează pe mărturie.

2. (jur.) califică probele date de martori.

3. (în special) califică scrisorile care mărturisesc viața și moravurile cuiva.

4. scrisori ~e = scrisori care mărturisesc viața și moravurile cuiva.

5. (în special) scrisoare = scrisoare acordată de un superior ecleziastic unui candidat la hirotonisire, care mărturisește conduita sa, moravurile sale.

6. II. recomandare scrisă, omagiu dat în semn de apreciere pentru serviciul cuiva etc.