Parte de vorbire: s.
Origine: (lat. augur)
1. s. m. preot roman despre care se credea că poate prevesti viitorul după zborul, cântecul şi măruntaiele păsărilor.
2. s. n. prevestire făcută de un augur (I).
3. a fi de bun (sau de rău) ~ = a fi semn bun (sau rău), favorabil (sau nefavorabil).
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. éviscérer)
1. a evida o cavitate a corpului de organele conţinute.
2. a scoate măruntaiele unui peşte.
Parte de vorbire: s.m.
Origine: (fr. haruspice, lat. haruspex, -icis)
1. (ant.) preot la etrusci care prezicea viitorul după măruntaiele jertfelor şi pe baza observării fenomenelor naturii; (prin ext.) ghicitor.
2. (Roma antică) divinație după anumite semne (trăsnete, cutremure etc.) sau după aspectul măruntaielor animalelor animalelor sacrificate.; extispiciu.