Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. aéronautique)
1. adj. referitor la aeronautică.
2. s. f. tehnica construirii şi conducerii aeronavelor, precum şi a navigaţiei aeriene.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. aérotechnique)
1. adj. referitor la aerotehnică.
2. s. f. disciplină care se ocupă cu studiul construcţiei aeronavelor.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. astrodrome)
1. teren special amenajat pentru lansarea sateliților artificiali și a navelor cosmice; cosmodrom.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. avant-port)
1. zonă amenajată pentru staţionarea temporară a navelor la intrarea într-un port.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. bassin)
1. rezervor mare de apă, alimentat de la o sursă.
2. suprafaţă de apă în incinta unui port pentru staţionarea navelor.
3. regiune de unde un curs de apă îşi adună afluenţii.
4. regiune cu zăcăminte de minereuri.
5. vas din metal, piatră sau ceramică, conic ori în formă de calotă sferică.
6. element de arhitectură constând dintr-o cavitate prismatică sau cilindrică, destinată să conţină apă.
7. parte inferioară a cavităţii abdominale, între oasele iliace; pelvis.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. bigue)
1. macara specială la bordul navelor pentru încărcări şi descărcări.