Rezultate secundare (Navigabilă.):
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. canalisable)
1. care poate fi canalizat.
2. (un râu sau altă cale navigabilă) care poate fi transformat într-un canal.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. draguer)
1. a săpa sub apă şi a îndepărta materialul săpat cu ajutorul unei drage.
2. a curăţa de mine o cale navigabilă.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. drague)
1. navă special echipată pentru dragarea sub apă.
2. plasă de formă specială cu care se colectează exemplare din flora şi fauna subacvatică.
3. dispozitiv (dintr-un cablu lung, remorcat de nave speciale) folosit la înlăturarea minelor submarine de pe o cale navigabilă.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. écluse)
1. construcție hidrotehnică amplasată pe o cale navigabilă, care permite trecerea navelor de la un nivel al apei la altul; stăvilar.
2. cameră metalică etanșă, presurizată, la partea superioară a unui cheson, destinată intrării și ieșirii personalului sau materialelor; campană.
3. cameră care permite ieșirea echipajului dintr-un submarin, sub apă, fără inundarea acestuia.
4. compartiment special, cu etanșeizare comandată, al unei nave spațiale, destinat ieșirii cosmonauților în spațiul cosmic.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. marquer, germ. markieren)
1. a însemna (un obiect, un animal) pentru a(-l) recunoaște; (spec.) a însemna (un obiect de aur, de platină etc.) pentru a garanta că este veritabil.
2. (fig.) a indica, a dovedi; a arăta, a proba.
4. a delimita un teren, o cale rutieră sau navigabilă etc.
5. (sport) a supraveghea pe unul sau pe mai mulți jucători din echipa adversă spre a-i împiedica să întreprindă acțiuni ofensive.
6. a înscrie unul sau mai multe puncte într-o competiție etc.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. navigabilité)
1. calitatea unei ape de a fi navigabilă.
2. stare a unei nave de a se menţine pe apă, a unei aeronave de a putea zbura.