Dictionar

Rezultate secundare (Nazal.):

Nazal, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. nasal)

1. adj. relativ la nas.

2. (s. n.) os mic, pereche, în compunerea scheletului nasului.

3. (despre sunetele vorbite, voce) emis pe nas.

4. (s. f.) consoană nazală.

5. s. n. armătură a coifului care apăra nasul.


Nazalitate

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. nasalité)

1. particularitate a unui sunet de a fi pronunţat pe nas.


Nazaliza

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. nasaliser)

1. tr. a pronunţa pe nas (un sunet).

2. refl. (despre sunete) a căpăta un caracter nazal.


Bretesă

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. bretesse)

1. lucrare de fortificaţie medievală care întărea o altă fortificaţie.

2. nazal (II) mobil la coifuri.


Catar

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. catarrhe, lat. catarrhus, gr. katarrhos)

1. inflamaţie a mucoasei unui organ (mucoasa nazală), însoţită de secreţie.


Catarinieni

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. catarhiniens)

1. pl. grup de maimuţe superioare cu septul nazal mult îngustat, nările apropiate şi coada scurtă, neprehensilă.


Coană

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. choane)

1. orificiu posterior al foselor nazale; nară interioară.


CONCHI-, CONCO-

Parte de vorbire: prefix
Origine: (fr., engl. conchi-, concho-, cf. lat. concha, gr. konkhe „cochilie”)

1. „cochilie, scoică; cornet nazal”.


CONCO-

Parte de vorbire: prefix
Origine: (gr. konkhos „cochilie, scoică”)

1. „cochilie, cornet nazal”.